Sari la conținut
Centrală termică murală montată în încăpere tehnică, vedere de aproape
Casa si gradina

Cum alegi o centrală termică potrivită pentru locuință

O centrală termică potrivită este cea a cărei putere acoperă pierderile de căldură ale casei tale, nu cea mai puternică și nici cea mai ieftină de pe raft. Alegerea pornește de la suprafața încălzită, de la gradul de izolare, de la combustibilul disponibil și de la tipul de instalație: calorifere sau încălzire în pardoseală.

Greșeala cea mai frecventă la cumpărare este să te uiți doar la prețul aparatului. Centrala se plătește o singură dată, dar consumul îl plătești lună de lună, iarnă după iarnă, timp de zece-cincisprezece ani. Merită deci să petreci o după-amiază cu hârtie și creion înainte de a comanda ceva.

De ce nu contează doar puterea de pe etichetă?

Puterea se exprimă în kilowați (kW) și arată cât de multă căldură poate produce aparatul într-o oră. O casă prost izolată pierde mult prin pereți, ferestre și acoperiș, deci cere un aparat mai puternic decât o casă la fel de mare, dar bine izolată. De aceea două locuințe de 120 de metri pătrați pot avea nevoie de centrale diferite.

Un aparat prea mare pornește și se oprește des, ceea ce îl uzează mai repede și îi scade randamentul. Unul prea mic merge permanent la capacitate maximă și tot nu ține casa caldă în zilele cu ger. Ținta este o putere apropiată de necesarul real, cu o mică rezervă de siguranță.

Înainte de a schimba aparatul, merită să afli de unde pleacă cele mai mari pierderi de căldură. Uneori o ușă etanșată sau un pod izolat reduc necesarul mai mult decât orice upgrade de centrală.

Ce tipuri de centrale termice există?

Primul criteriu este combustibilul pe care îl ai la îndemână. Pentru o locuință obișnuită, variantele sunt:

  • Centrala pe gaz cu condensare recuperează căldura din vaporii de apă ai gazelor arse și are cel mai bun randament dintre aparatele pe gaz.
  • Centrala pe gaz clasică costă mai puțin la achiziție, dar o parte din căldură pleacă pe coș odată cu gazele arse.
  • Centrala pe peleți se potrivește caselor fără acces la rețeaua de gaz; cere un spațiu uscat pentru depozitarea peleților și curățare periodică.
  • Centrala electrică este simplă, nu are coș și nu cere ventilare, dar costul curentului o face scumpă la un consum mare.
  • Centrala pe lemne sau mixtă funcționează bine unde ai lemne ieftine și timp pentru alimentare manuală.

Pompa de căldură aer-apă nu e o centrală în sens strict, dar merită comparată cu ele, mai ales dacă ai încălzire în pardoseală și o casă bine izolată.

Cum calculezi puterea necesară?

Un calcul corect îl face un instalator autorizat sau un proiectant, pe baza pierderilor reale de căldură. Pentru o primă estimare, poți folosi un ordin de mărime: o casă bine izolată cere în jur de 50-70 de wați pe metru pătrat, iar una veche, cu pereți subțiri și geamuri simple, poate ajunge la 100-120 de wați.

Exemplu simplu: la o casă de 120 de metri pătrați, bine izolată, 60 de wați pe metru pătrat înseamnă 7,2 kW. La aceeași suprafață, dar într-o clădire veche, 110 wați pe metru pătrat dau 13,2 kW. Diferența arată de ce o regulă unică, valabilă pentru toate casele, nu funcționează.

În apartament intervine și apa caldă. Centralele murale combi încălzesc apa instantaneu, iar pentru un duș confortabil mulți producători propun modele cu 24-28 kW. Puterea mare ține mai ales de apa de la robinet, nu de calorifere, iar aparatul își reglează singur puterea pentru încălzire.

Condensare sau clasică: unde se vede diferența?

O centrală cu condensare își arată avantajul când apa care se întoarce de la calorifere este suficient de rece, sub aproximativ 55 de grade Celsius. Atunci vaporii din gazele arse se condensează și eliberează căldură suplimentară. Cu încălzire în pardoseală, care lucrează la temperaturi joase, condensarea merge aproape tot sezonul.

Cu calorifere vechi, dimensionate pentru apă la 80 de grade, câștigul scade, pentru că apa de retur rămâne caldă. Chiar și așa, un aparat cu condensare consumă de regulă mai puțin decât unul clasic. Mai trebuie să știi că evacuarea condensului cere o conductă de scurgere și că coșul trebuie să fie compatibil cu gazele reci și umede, de obicei din material plastic sau inox.

Ce verifici înainte să semnezi comanda?

  1. Tipul de evacuare: cameră etanșă, cu aer luat din exterior, sau cameră deschisă, cu aer din încăpere.
  2. Prezența în zonă a unui service autorizat și disponibilitatea pieselor de schimb.
  3. Durata garanției și condițiile ei, inclusiv obligația unor revizii anuale.
  4. Posibilitatea de a conecta un termostat de ambianță programabil, care reduce consumul când nu ești acasă.
  5. Zgomotul declarat și locul de montaj, mai ales dacă aparatul stă lângă un dormitor.
  6. Eticheta energetică și clasa de eficiență sezonieră, pe care o compari cu a altor modele de aceeași putere.

La fel cum compari clasa energetică a electrocasnicelor, citește și fișa tehnică a centralei, nu doar broșura de prezentare.

Ce greșeli apar des?

Prima este cumpărarea unui aparat supradimensionat, doar ca să fii sigur că nu îți va fi frig. A doua este montajul făcut de oricine, fără autorizație: pe gaz, instalarea și punerea în funcțiune se fac obligatoriu prin firme autorizate, iar fără ele garanția dispare. A treia este ignorarea instalației existente: calorifere înfundate, țevi corodate sau pompe uzate scad randamentul oricărui aparat nou.

Mai apare și greșeala de a sări peste revizia anuală. Un arzător murdar sau un schimbător de căldură acoperit de depuneri consumă mai mult și se defectează mai devreme, iar o revizie costă puțin față de reparațiile care urmează.

Întrebări frecvente

Cât durează o centrală termică?

Un aparat bine întreținut ține, de regulă, între zece și cincisprezece ani. Durata depinde de calitatea apei, de revizii și de felul în care a fost dimensionat.

Pot monta singur o centrală pe gaz?

Nu. Lucrările la instalațiile de gaz se fac prin operatori autorizați, iar punerea în funcțiune o validează distribuitorul de gaz. Montajul pe cont propriu poate fi periculos și anulează garanția.

Merită schimbat un aparat vechi care încă funcționează?

Dacă are peste cincisprezece ani, consumă mult sau se defectează des, un model cu condensare se amortizează de obicei în câțiva ani. Dacă merge bine și e revizuit anual, poți aștepta, dar fă din timp un calcul al costurilor.